51
St?pnii Romniei
 
         Constantin Noica spunea, ntr-o conferin?? despre Ardeal pe care a ?inut-o la radio n 1940, c? romnii trebuie s? capete con?tiin?a de st?pni. Citndu-l pe Nicolae B?lcescu din studiul "Mersul revolu?iei n istoria romnilor", marele nostru filosof spunea c? romnii au pornit n istorie ca robi, au devenit apoi servi, adic? robi cu raporturi contractuale, apoi proletari, adic? in?i f?r? jug, dar ?i f?r? bunuri, pentru a deveni apoi posesori, dar f?r? con?tiin?a, libert??ile dar ?i r?spunderile unui st?pn. Proprietatea este singura care i poate da omului con?tiin?a de st?pn, cu demnitatea, drepturile, dar ?i r?spunderile st?pnului. "A avea con?tiin?a de st?pn – iat? ce nu ne-a nv??at ntotdeauna istoria, n cutremur?toarea ei desf??urare. Un tip de romn cu con?tiin?? de st?pn era n?zuin?a lui B?lcescu. De ce    n-am spune? Ea este nc? marea noastr? n?zuin??" spunea Constantin Noica n pragul r?zboiului care ne-a aruncat pentru nc? o jum?tate de secol n robie. Din p?cate, con?tiin?a de st?pn a romnilor n propria lor ?ar? continu? s? fie ?i acum pentru noi nc? o mare n?zuin??.
         A?a cum remarca Nicolae B?lcescu, un om este liber, are con?tiin?? de st?pn nu doar pe averea material?, ci ?i pe sufletul s?u, abia atunci cnd devine proprietar. Problema propriet??ii este cea mai nsemnat? nu doar pentru independen?a noastr? economic?, nu doar pentru prosperitate, ci mai ales pentru independen?a moral?, pentru demnitatea ?i ncrederea n sine pe care le presupune un om liber.               Iat? de ce ocupantul sovietic a distrus n primul rnd proprietatea. Cel mai important lucru care trebuia s? fie realizat dup? c?derea comunismului era restabilirea propriet??ii ca baz? nu doar economic?, ci mai ales moral? a libert??ii. Din p?cate, cei care au ajutat ocupantul timp de o jum?tate de veac s? distrug? ?ara, au continuat s? duc? o politic? de discreditare a propriet??ii, sau de nvr?jbire a oamenilor care aspirau spre o revenire la normal. Celor f?r? de p?mnt li s-a dat din pu?inul celor cu dou?-trei hectare, iar marile IAS-uri au r?mas prad? ho?ilor. Problema caselor na?ionalizate a dus – ?i nc? mai duce! – la nvr?jbirea dintre proprietari ?i chiria?i, n timp ce imobilele de valoare au fost luate cu japca de nomenclatur?. ??rani dintr-o comun? din jude?ul Bac?u fac greva foamei deoarece nici dup? cincisprezece ani nu sunt pu?i n posesia averii pe care o au din mo?i-str?mo?i. n acest timp, p?durile au fost rase de firme ale unor str?ini care probabil nici nu ?tiu unde este Romnia pe hart?, dar sunt ajuta?i de mafia local?. Aflu din ziare c? n Transilvania vin grofi din lumea larg? ?i revendic? domenii ?i castele care de sute de ani nu le mai apar?in. Retrocedarea a devenit din act de justi?ie -  afacere, apoi ho?ie curat?. Aventurieri din Australia pn? n Alasca au aflat c? aici este rost de prad? ?i vin "zarea lumii-ntunecnd", iar st?pnul adev?rat al acestor locuri se duce s? se vnd? unde o vedea cu ochii. Retrocedarea propriet??ilor, fie funciare, fie industriale sau imobiliare ar fi trebuit s? ?in? cont de jaful comunist, care a nsemnat na?ionalizarea ?i colectivizarea. Este absurd s? ne ntoarcem la 1700. Ar fi trebuit s? fie f?cut? o fotografie a Romniei normale, s? zicem la 6 martie 1945, cnd a nceput de fapt jaful, ?i reconstituirea propriet??ii s? fie f?cut? n func?ie de acest stop-cadru. Nici s? se revendice propriet??i peste care au trecut secole ?i zeci de st?pni, dar nici s? se ia cteva pr?jini de la micii proprietari b?ga?i cu for?a n GAC-uri ca s? fie mpropriet?ri?i aleg?torii domnului Ion Iliescu!
         n sfr?it vrful uria?ului furt l constituie privatiz?rile frauduloase, prin care ne trezim cu st?pni care nu au nici un drept la bog??iile acestei ??ri. Desecretizarea contractelor, arestarea "spionilor"   arat? cum a fost vndut? Romnia n ultimii cincisprezece ani. n loc de Sovrompetrol ?i Sovromlemn avem acum OMV ?i poate chiar Gazprom ! Tovar??ii s-au opus cu nver?unare ca proprietatea s? fie garantat? de Constitu?ie pn? acum, cnd ?i-au f?cut plinul ?i nu numai c? au introdus prevederea respectiv? n textul legii, dar au avut grij? s? scrie ap?sat c? propriet??ile dobndite, indiferent cum, sunt prezumate ca fiind licite!
         ?i, totu?i, proprietar nu este doar cel care-?i num?r? milioanele de euro din conturi. Ba chiar a? spune c? adev?ratul st?pn este cel care are o cas?, o curte, o gr?din?, un cine, chiar un apartament. El trebuie s? capete con?tiin?a de st?pn, pe care cu atta patos o reclama Constantin Noica, el trebuie s? nu mai stea cu c?ciula n mn? nici pe la u?ile autorit??ilor, nici pe la u?i din Europa.  Pentru a fi respectat, el trebuie s? se respecte pe sine, iar asta ncepe cu respectul ar?tat propriet??ii. S?-?i ngrijeasc? ogorul, nu s? se duc? s? culeag? c?p?uni n Spania, s? aib? grij? de casa n care st?, nu s? arunce pe geam sticle goale ?i mucuri de ?ig?ri, ca ?i cum ar fi  ntr-un ghetou de la periferia Madridului, sau a Romei, s?-?i educe copiii n respectul ?i dragostea pentru cas?, ntr-un cuvnt s? se comporte ca un st?pn, nu ca o slug?. ?i s? se bat? cu ho?ii pentru ce-i al lui dat de Dumnezeu, mult-pu?in, nu s? se roage la cei care    l-au furat ?i l-au asuprit o jum?tate de secol ?i continu? s? o fac?.
         Dac? mul?i romni vor continua s? se comporte ca ni?te slugi, m? ntreb cu durere: cine sunt, de fapt, st?pnii Romniei?
 
5 dec.